EVOLUȚIA SOCIO-ECONOMICĂ
A ORAȘULUI MĂGURELE
De ce Măgurele?
În Măgurele, un oraș fascinant cu o bogată moștenire științifică, ceva remarcabil se dezvăluie – o călătorie în evoluția socio-economică din 1990 și influența profundă a institute de cercetare asupra structurii orașului dovedește asta.
Dezvoltarea socio-economică unică a acestei localități o diferențiază de celelalte orașe din județ, datorită statutului său de centru științific.
Tema aleasă a reprezentat o provocare, dată fiind lipsa de materiale concluzive și actualizate referitoare la acest subiect. Această circumstanță m-a motivat să explorez în profunzime, alimentat de conexiunea personală cu Măgurele.
POZIȚIE GEOGRAFICĂ
Oraşul Măgurele se află aşezat în partea de sud-vest a municipiului Bucureşti, la 6 km distanţă de acesta şi face parte din Judeţul Ilfov.
Oraşul se află situat la intersecţia meridianului de 260 long.E (care trece prin satul Vârteju- Nefliu) cu paralela de 44 012’ lat.N .
Suprafata & Vecini
Are o suprafaţă de aproximativ 4.285 ha ce se desfăşoară pe direcţia NE-SV având următorii vecini: la nord Bucureşti, la est Comuna Jilava, la sud-est Comuna Dărăşti-Ilfov, la sud Oraşul Mihăileşti, graniţa naturală fiind dată de Argeș, iar la vest Oraşul Bragadiru şi Comuna Cornetu.
Populatie
În pofida faptului că Măgurele este cel mai mic oraș din Județul Ilfov, față de recensământul precedent se înregistrează o creștere cu 30,5% a numărului de locuitori.
Creşterea populaţiei în orașul Măgurele cu peste 3000 de locuitori se datorează în principal sporului migratoriu ridicat; în perimetrul oraşului au apărut mai multe cartiere rezidenţiale. Acest fapt se constată şi în evoluţia populaţiei judeţului Ilfov; la baza acestei evoluţii numerice pozitive a populaţiei judeţului, ca şi a localităţii Măgurele au stat mai mulţi factori printre care:
– apropierea Capitalei şi de aici “mirajul marii metropole”, Ilfovul fiind considerat o trambulină pentru cei care vor să ajungă în Bucureşti;
– baza economică încurajatoare, regiunea Bucureşti-Ilfov având cel mai ridicat PIB/locuitor dintre toate regiunile de dezvoltare (292431,4 mil.lei/loc. în 2019 );
– apariţia fenomenului de descentralizare specific middleclass-ului care, având o situaţie materială bună, caută să evadeze din nebunia metropolei spre zonele adiacente, mai liniştite, mai “naturale” și mai puțin poluate;
– cadrul natural ofertant al împrejurimilor Bucureştiului din punct de vedere al potenţialului de habitat (păduri, lacuri, teren arabil, infrastructură edilitară cel puţin acceptabilă, apropiere de Bucureşti şi implicit de locul de muncă ş.a.).
– paleta largă de locuri de munca în interiorul localității în diferite domenii, cu grad înalt de specializare,
– existența unei oferte educaționale variate, pornind de la nivel preșcolar și ajungând până la nivel universitar.
Factorul demografic reprezintă principalul indicator al evolutiei populației, fiind influențat de prezenta condițiilor favorabile locuirii, precum clima, așezarea geografică, relieful sau fertilitatea solului. Înca din anul 1912, putem observa evoluția numerică a populației prin interemediul recensămintelor. Privit evolutiv, numărul populaţiei oraşului Măgurele a crescut în perioada 1912 – 2021 de peste trei ori.
Evolutia numarului de locuitori in localitatea Magurele, conform INS (Institutului National de Statistica)
In acest grafic se poate observa evolutia orasului Magurele in perioada 1912-2021
Ilfov
Prin evoluţia sa numerică, aproape continuu pozitvă, în special după anul 1990, în condiţiile în care celelalte judeţe au cunoscut scăderi semnificative de populaţie, Ilfovul se diferenţiază net prin această evoluţie demografică aparte.
Astfel, Județul Ilfov a fost singurul județ care a înregistrat cea mai mare creștere a populației (+39,6%) între ultimele două recensăminte, urmat de județele Bistrița-Nasăud (+3,4%) si Suceava (+1,2%), restul județelor înregistrând reduceri de populație.
Din punct de vedere al populației rezidente, potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului Populației si Locuințelor, runda 2021, Județul Ilfov se situează pe locul 13 in ierarhia județelor, deținând o pondere de 2,85% din populația totală a României.
Miscarea Populatiei
1. Miscarea naturala
Pentru a compara evoluţia natalităţii, mortalităţii şi a sporului natural am analizat datele privind mişcarea naturală populaţiei după anul 1990.
După anul 1990, populaţia cunoaşte o scădere în condiţiile unui bilanţ natural negativ; după anul 2002 populaţia începe să crească în mod aproape constant, situație specifică întregului județ Ilfov, datorită migrației populației tinere din București. Începând cu anul 2018, se înregistrează o scădere semnificativă a sporului natural, atingând cea mai mică valoare din ultimii 20 de ani.
2. Miscarea Migratorie
După anul 1990 sporul migratoriu este pozitiv menţinându-se în jurul valorii de 100 locuitori pe fiecare an în parte. Remarcăm, în ultimii ani creşterea masivă a celor sosiţi în localitate, în special din Bucuresti, prin construirea cartierelor rezidenţiale din localitate. Astfel sporul migratoriu este într-o continuă creştere, fiind accentuat in ultima perioada de timp și se preconizează in continuare mentinerea fenomenului ascendent.
2008
2023
3. Deplasarea pentru munca
Deplasările pentru munca zilnică din localitate în afara şi invers au avut o evoluţie lentă până în anul 1950 după care iau amploare datorită construirii Centrului National de Fizică şi a Platformei Măgurele numărul navetiştilor care vin din alte localităţi fiind de peste 5000. Numărul persoanelor care pleacă să lucreze în alte localităţi este de aproape 2000 din care mai mult de jumătate în industrie; cea mai mare parte se îndreaptă către Bucureşti.
DENSITATEA SI STRUCTURA POPULAȚIEI
În prezent densitatea populaţiei în Măgurele a depăşit 320,3 locuitori/km2, mult peste media pe ţară. Este în creştere accelerată faţă de trecut astfel: în 1912 era de 97,3 locuitori/km2, în 1956 are valoarea de 107 locuitori/km2, iar în 1966 este de 199 locuitori/km2.
În orașul Măgurele, structura confesional-etnică a populației, este reprezentată de populația care apaține cultului creștin ortodox într-o proporție foarte ridicată, de peste 90% la care se adaugă în proporții modeste cele reprezentate de populația a cărei apartemență religioasă este necunoscută și deopotrivă foarte redusă cea care aparține altei religii. Uniformitatea apartenenței religioase din aceste orașe este dată de uniformitatea apartenenței etnice și, cu efecte directe în ceea ce înseamnă reprezentare culturală locală – prezența lăcașurilor de cult ortodoxe optim repartizate în vederea satisfacerii religioase a populației locale.
Conform datelor aferente anului 2019, structura pe grupe de vârstă și sex la nivelul orașului Măgurele se prezintă astfel
Grupa de vârstă între 0 -14 ani cunoaşte o uşoara creştere începând cu anul 1990, acest lucru având importanţă din punct de vedere economic şi social.
Analizând piramida de mai sus, conținând date aferente anului 2019, putem constata existența unei structuri de tip amforă, specifică tărilor bine dezvoltate sau în curs de dezvoltare. Grupele de vârstă între 40-49 de ani sunt predominante, fapt datorat și Politicii Demografice a regimului Ceaușescu. Structura profesională. Reprezintă un indicator de bază în caracterizarea funcţională şi unul foarte important în studiul populaţiei. Atracția puternică a forţei de munca către Bucureşti a dus la dezvoltarea continuă a numărului persoanelor din activităţile nonagricole.
După anul 1990 structura populaţiei active s-a schimbat, astfel că doar 31% au rămas în agricultură, iar în industrie procentul a crescut până la 63%; 1,8% în construcţii, 0,8% în servicii iar restul în alte ramuri. Creşterea ponderii populaţiei ocupate în industrie este explicabilă prin apropierea capitalei dar şi prin construirea Centrului National de Fizică.
Cel mai puternic laser din lume
Impactul institutelor de cercetare asupra structurii populatiei
Datorită statutului de centru al cercetării și științei, evoluția demografică, dar și economică a localității a luat o întorsătură diferită, în comparație cu cea din restul județului.
Prezența acestor institute de cercetare determină o dezvoltare a orașului, economic și tehnico-edilitar. Ele atrag populație în zonă, în primul rând cercetătorii angajați aici și familiile lor, care își construiesc case, cu scopul de a fi mai aproape de locul de muncă.
Analizând graficul alăturat, putem observa procentul ridicat de elevi ai căror părinți sunt angajați în cele 9 institute, cu preponderență în ciclul primar. Prin urmare, remarcăm ascensiunea orașului Măgurele în preferințe, în special ale tinerilor, în căutarea unui loc de muncă, dar și a unei oferte educaționale în apropiere.
De asemenea, se observă un fenomen de navetism manifestat în amble direcții. Pe de o parte, locuitorii ai localității se îndreaptă zilnic spre București către locul de muncă sau către o unitate de învățământ. În egală măsură, locuitori ai Municipiului București sau ai celorlalte localități din județul Ilfov se deplasează către locurile de muncă din localitatea Măgurele sau către Facultatea de Fizică din cadrul Universității București, cu sediul tot în această localitate. Astfel, spre deosebire de celelalte localități din județul Ilfov, în cazul orașului Măgurele, afluxul de navetiști se manifestă în ambele direcții.
Mai mult, în cadrul institutelor de cercetare care funcționează la nivelul localității Măgurele lucrează sau colaborează cercetători din întreaga lume, unii dintre aceștia alegând să se stabilească împreună cu familiile pentru diverse perioade de timp în cadrul localității Măgurele.
În condițiile existenței unui număr atât de ridicat de institute de cercetare la nivelul localității, este evidentă concentrația de intelectuali care locuiesc sau lucrează în orașul Măgurele și care au reușit să pună numele localității în topul științei internaționale.
Măgurele Smart City sau Laser Valley-Land of Lights sunt denumiri atribuite acestui mic oraș cu aspect conservator din vecinatatea capitalei. Pe lângă institutele de cercetare menționate mai sus și cel mai mare si puternic laser al lumii, este totodată locul unde se va construi cea mai mare infrastructură de cercetare internațională.
Centru
al Stiintei
Orașul Măgurele este cunoscut ca fiind cel mai mare și modern centru științific din România în domeniul fizicii nucleare și al laserilor.
Pe Platforma Măgurele există în prezent nouă institute naţionale (fizică şi inginerie nucleară; laseri, plasmă şi radiaţie, plus ştiinţe spaţiale; fizica materialelor; fizica pământului; optoelectronică):
– Institutul de Fizică Atomică (IFA)
– Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” (IFIN-HH)
– Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INCDFM)
– Institutul National de Cercetare Dezvoltare în Optoelectronică (INOE 2000)
– Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronică si Tehnica Masurării (INCDMTM)
– Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Pentru Fizica Pământului (INFP)
– Institutul National pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiației (INFLPR)
– Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Metale Neferoase și Rare (IMNR)
– Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Metale și Resurse Radioactive – (INCDMRR-ICPMRR)
Concluzii
Atestat documentar înca din urma cu aproape 500 de ani, pitorescul oraș de la marginea Bucureștiului s-a remarcat printr-o intensă activitate culturală și științifică: începută încă de la finalul anilor 1800 prin înființarea Institutului de fete Oteteleșanu și continuată în ultimele decenii prin prezența pe teritoriul orașului a Institutelor de Fizică Atomică, a Institutului Național de Seismologie și a Facultății de Fizică și a Liceului Teoretic ”H. Hulubei”, culminând cu proiectul celui mai puternic laser din lume derulat la Măgurele, precum și cu proiectul Măgurele Science Park, viitorul este unul promițător datorită multiplelor oportunități oferite. În aceste condiții, se preconizează o creștere a populației din ce în ce mai accentuată și în mod special a segmentului cu un grad ridicat de pregătire profesionala și educație.
Se constată că evoluția populației din ultima perioadă de timp este determinată în special de mișcarea migratorie, în detrimentul factorului natural.
Totodată, indicele mai mic de poluare în comparație cu Municipiul București, influențează pozitiv tranziția demografică.
De asemenea, toate aspectele anterior menționate, respectiv poziția geografică, clima, hidrografia sunt factori favorabili creșterii accelerate a indicatorului demografic al orașului Măgurele.
Statisticile privind structurile demografice si structura populației sunt indicatori fundamentali în procesul de luare al deciziilor in cadrul administrației publice. Deși, schimbările demografice vor conduce fără îndoială la provocări importante, acestea ar putea oferi oportunități în noi domenii, pentru dezvoltarea infrastructurii si pentru produse adaptate la nevoile locuitorilor acestei comunități in dezvoltare .
Putem concluziona că dezvoltarea orașului Măgurele este rezultatul conjugat a două aspecte importante: poziția față de Municipiul București și statutul de centru științific. Cele două statuturi pe care orașul nostru le are, nu fac altceva decât să ajute la dezvoltarea sa , acestea influențându-se unele pe celelalte. Aceste statuturi se completează unul pe celălalt, altfel, un Măgurele fără institutele de cercetare, ar fi rămas un simplu oraș-satelit, iar un Măgurele – centru științific, situat la o distanță apreciabilă față de Capitală, probabil ar fi rămas în anonimat, fără a avea notorietatea pe care o are în prezent.